SCURT ISTORIC:
I. PIONIERATUL HANDBALULUI FEMININ CONSTĂNŢEAN (1955-1974)
Începând cu anii 1955-1956, în oraşul Constanţa au activat diferite echipe de handbal fete, la nivelul senioarelor si junioarelor. Începuturile apartin echipelor de senioare SPARTAC, VOINTA, CONSTRUCTORUL, PROGRESUL, DINAMO si FLAMURA ROSIE, care participau la diferite competitii amicale de handbal în 11 jucatori si, ulterior, alaturi de alte echipe nou înfiintate, în competitii de handbal în 7 jucatori. Primele echipe de handbal în 7 jucatori apartin fostelor echipe de senioare, dar apar si unele echipe scolare. Dintre acestea din urma, se distinge în mod deosebit echipa Liceului Pedagogic Constanta, care beneficia de sprijinul echipei Scolii Sportive de Elevi pe lînga care fiinta si care constituia o veritabila baza de selectie. Odata cu masurile de organizare a Campionatului National, echipa Liceului Pedagogic Constanta a fost promovata în Divizia A.
Handbalul feminin a cunoscut mai multe etape de evolutie în orasul Constanta si se cuvine sa prezentam în primul rînd nucleul de senioare de la SPARTAC Constanta. Dintre primele jucatoare ale echipei de handbal în 11, trebuie sa le reamintim pe cele care au evoluat în perioada 1954-1958: Viorica Noghi, Ana Savu, Florenta Tentiu, Gina Presa, Cornelia Cuturicu (Ganera), Henrieta Zamatrache, Viorica Neagu, Cornelia Lazarica, antrenor fiind profesorul Eugen Nemteanu. Echipa a fost sprijinita de cîtiva oameni de suflet, apropiati sportului si în special handbalului, asa cum au fost Stoian Stoianov, Misik Misacov si, în mod deosebit, Constantin Verioti, un pasionat de handbal si sustinator înfocat al sportului cu mingea mica de la malul marii. SPARTAC a fost echipa care s-a adaptat cel mai repede de la handbalul în 11 la cel în 7 jucatori. Exceptîndu-le pe cele mai sus mentionate, echipa se completeaza cu o serie de jucatoare precum Niculina Racoveanu, Cornelia Albu, Eleonora Anastasiu, Cornelia Solomon si, bineînteles, dupa terminarea junioratului, cîteva absolvente de la Scoala Sportiva de elevi: Georgeta Pena, Elisabeta Paduraru, Mioara Ivanel si Ioana Apostol.
Dupa stagii prelungite de pregatire si câstigare a campionatelor judetene, SPARTAC participa în mai multe rînduri la campionatul de calificare în Divizia B. Din pacate, datorita lotului neomogen, a lipsei jucatoarelor de mare clasa, dar si a unor influente nu totdeauna ortodoxe în stabilirea rezultatelor de la fazele de zona si finale ale turneelor de calificare în Divizia B, primele tentative de promovare sunt sortite esecului. Totusi, în anul competitional 1967-68, dupa multe peripetii, cautari si schimbari de antrenori, sub conducerea antrenorului Dan Nicolae (Constantin Verioti fiind reprezentantul echipei), echipa SPARTAC Constanta reuseste sa se califice în Divizia B. Din echipa vremii au facut parte, printre altele, Gina Plesa, Ana Savu, Elisabeta Paduraru, Doinita Munteanu, Hedwig Georgescu, Florenta Tentu, Viorica Noghi, Georgeta Pena, Cornelia Necula, Doina Balan-Dumitrescu si Mariana Danilescu-Pacuraru.
În anul competitional 1968-1969, echipa participa în campionatul republican Divizia B sub denumirea de SPARTAC, iar din sezonul urmator sub cea de COMERTUL Constanta, denumire pastrata pâna în anul 1972-1973. Atunci se schimba din nou numele echipei, în TOMISTEX, iar din 1975-1976, în HIDROTEHNICA. Aceste schimbari au fost, evident, determinate de problemele financiare, ca si de influenta si sprijinul primit din partea unor reprezentanti ai asociatiilor sportive respective. Exceptându-le pe sportivele mai sus mentionate, în echipele constantene de divizia B Spartac, Comertul, Tomistex sau Hidrotehnica, au evoluat în diferite perioade si alte sportive, cum au fost: Georgeta Vasile, Nadire Tair, Elena Petre, Niculina Nitu, Nicoleta Vadvan, Petrica Stamate, Doina Ciungan, Doina Calin, Eva Molnar, Paula Stanciu si Maria Banica.
În anul 1973, se înfiinteaza la Clubul Sportiv „STIINTA” Constanta, de pe lînga Facultatea de Educatie Fizica si Sport a Institutului de Învatamânt Superior Constanta, o echipa de handbal fete alcatuita, în majoritate, din absolvente ale Scolii Sportive de Elevi Constanta si câteva studente, din anii 2 si 3 ai Facultatii.
În decursul anilor care au urmat, o parte a nucleului de sportive de la SPARTAC s-a retras, iar o parte a jucatoarelor s-au transferat la alte echipe, precum COMERTUL, TOMISTEX, STIINTA sau, mai tîrziu, HIDROTEHNICA, în Divizia B. Participarea echipelor feminine constantene în cadrul campionatelor nationale de divizia B, sub diverse denumiri, a însemnat o buna propaganda facuta handbalului dobrogean, fapt ce a atras un numar mare de spectatori la meciurile disputate. În incursiunea noastra în lumea handbalului feminin constantean, ne vom apleca mai mult atentia asupra celor doua echipe care au influentat, prin evolutia si palmaresul lor, dezvoltarea si afirmarea pe plan national a handbalului feminin constantean: STIINTA si HIDROTEHNICA.
II. UNDE-S DOI PUTEREA CRESTE! (... SI ECHIPA PROMOVEAZA ÎN DIVIZIA A!)
Echipa TOMISTEX-HIDROTEHNICA CONSTANTA era alcatuita din câteva sportive salariate, cu experienta competitionala, si câteva studente care, însa, nu aveau o valoare care sa dea sperante pentru o clasare care sa asigure promovarea în Divizia A. De cealalta parte, echipa STIINTA Constanta, mai noua în peisajul handbalului dobrogean, participa în sezonul 1973-1974 la campionatul de calificare pentru Divizia B, însa lipsa de experienta îsi spune cuvântul si echipa rateaza acest obiectiv. Se va reusi însa acest salt un an mai târziu, în sezonul 1974-1975, mai precis pe data de 12 mai 1975, când, la Buzau, STIINTA promoveaza în Divizia B. La realizarea acestei performante, contribuie o mai buna organizare la nivelul pregatirii jucatoarelor, precum si un sprijin mai mare din partea conducerii clubului STIINTA (presedinte: prof.Victor Albu, secretar: Ioan Popisteanu, presedinte sectie handbal: Emilia Nicodim, antrenor: prof.Traian Bucovala). Lotul echipei le cuprindea, printre altele, pe Niculina Micu, Eugenia Tabuci, Niculina Vasile, Nicoleta Popescu, Marcela Bumbac-Bogdan, Vasilica Dinu, Viorica Croitoru, Valentina Sotila, Alexandra Anghel, Violeta Scînteie si Leventica Andronache.
Cealalta echipa de fete, HIDROTEHNICA, ce activa deja în Divizia B, avea sa încheie sezonul 1974-1975 pe locul VI, avându-l ca antrenor principal pe Ion Anghel, iar secund pe Nicu Dumitrescu. Presedintele sectiei de handbal era Constantin Balaure. Din lot faceau parte Elena Petre, Georgeta Vasile, Georgeta Solomon, Doina Ciungan, Doina Calin, Octavia Anghel, Petrica Stamate, Paula Stanciu..
S-a ajuns astfel, ca în anul competitional 1975-1976, Constanta sa fie reprezentata în Campionatul Republican – Divizia B (seria B), de doua echipe de fete, HIDROTEHNICA si STIINTA. Ambele echipe erau apropiate ca valoare sportiva, iar între ele exista o mare rivalitate care, în cele din urma, a dat câstig de cauza echipei STIINTA, antrenata de profesorul Traian Bucovala si care avea presedinte de sectie pe Emilia Nicodim. STIINTA a terminat campionatul pe locul doi, în timp ce HIDROTEHNICA, care îi avea antrenori pe Ion Anghel si Nicu Dumitrescu, încheie sezonul pe locul patru. .
În vara anului 1976, un colectiv condus de Dumitru Panait, vicepresedintele CJNEFS (Consiliul Judetean pentru Educatie Fizica si Sport), studiaza posibilitatea realizarii unei fuziuni sportive între cele doua echipe de handbal feminin ce reprezentau Constanta la nivelul Diviziei B.
| Din comisie au facut parte: | |
| Dumitru Ivan | – presedintele CJNEFS Constanta |
| Dumitru Panait | – vicepresedinte CJNEFS Constanta |
| Vasile Sopon | – presedintele AS Hidrotehnica Constanta |
| Constantin Balaure | – presedintele sectiei de handbal AS Hidrotehnica |
| Nicu Dumitrescu | – antrenor |
| Victor Albu | – presedintele AS Stiinta Constanta |
| Ioan Popisteanu | – vicepresedinte AS Stiinta Constanta |
| Emilia Nicodim | – presedintele sectiei de handbal Stiinta |
| Traian Bucovala | – antrenor |
| Fuziunea se realizeaza sub denumirea HIDROTEHNICA Constanta. La aceasta fuziune, STIINTA prezinta un lot valoric superior, tânar si dornic de afirmare sportiva, în timp ce HIDROTEHNICA punea la dispozitie un plus în ceea ce priveste baza material – financiara. Antrenor principal este desemnat profesorul Traian Bucovala, avându-l ca secund pe Nicu Dumitrescu. Din pacate, acesta din urma demisioneaza dupa numai patru luni, iar pe parcurs este promovat ca antrenor secund profesorul Lucian Rîsnita. | |
Din lotul fostei echipe HIDROTEHNICA au fost retinute patru sportive: Georgeta Solomon, Doina Ciungan, Doina Calin si Octavia Anghel, în timp ce de la fosta echipa STIINTA au fost cooptate în lot urmatoarele: Elena Frîncu, Larisa Cazacu, Leventica Andronache, Violeta Dutu, Istina Ilie, Elena Laza, Liliana Tomescu, Constanta Cotîrla, unele dintre acestea fiind componente ale echipelor nationale de senioare, tineret si junioare. .
În editia de campionat 1976-1977, în seria B a Campionatului Republican al Diviziei B, patru echipe emiteau pretentii de clasare pe locul I si de participare la turneul de calificare pentru Divizia A. Acestea erau Stiinta Bacau, Rulmentul Brasov, Vulturul Ploiesti si Hidrotehnica Constanta. La capatul unui sezon extrem de disputat, Hidrotehnica Constanta încheie campionatul Diviziei B pe locul I si participa la turneul de calificare, unde avea sa înfrunte echipele Constructorul Baia Mare, Constructorul Timisoara si Universitatea Iasi. .
Constantencele confirma evolutia buna din sezonul regulat si reusesc sa cîstige turneul de calificare, promovând în premiera în Divizia A. Lotul echipei Hidrotehnica Constanta care a realizat aceasta performanta a fost urmatorul:
| - Istina ILIE | - portar |
| - Georgeta SOLOMON | - portar |
| - Elena FRÎNCU | - centru-inter, capitanul echipei |
| - Larisa CAZACU | - inter-centru |
| - Valentina SOTILA | - pivot-extrema |
| - Violeta DUTU | - pivot |
| - Octavia ANGHEL | - inter |
| - Constanta COTÎRLA | - extrema |
| - Doina CALIN (BOCANEALA) | - extrema |
| - Elena LAZA | - centru-inter |
| - Doina CIUNGAN | - extrema |
| din lot mai facând parte Vasilica Dinu, Leventica Andronache, Liliana Tomescu, Violeta Scînteie. | |
| ANTRENORI | |
| Profesor Traian BUCOVALA | Profesor Lucian RÂSNITA |
În anul competitional 1977-1978, echipa de handbal fete Hidrotehnica Constanta are un salt valoric spectaculos, devenind una dintre revelatiile campionatului. În primul an de prezenta pe prima scena a handbalului feminin românesc, Hidrotehnica ocupa locul II din zece echipe, fiind devansata de multipla campioana a României, Universitatea Timisoara. De remarcat ca, în acel an, Hidrotehnica a fost echipa cu cea mai mica medie de vârsta si cu cea mai mare medie de înaltime din Divizia A. .
În anul imediat urmator, finalul sezonului competitional 1978-1979 gaseste echipa Hidrotehnica Constanta pe o pozitie mai mult decît onorabila, locul trei în clasamentul Diviziei A. Trebuie evidentiat faptul ca în perioada 1977-1979, din loturile nationale ale României fac parte o serie de jucatoare de la Hidrotehnica Constanta: Elena Frîncu, Viorica Ionica, Larisa Cazacu, Iuliana Hobincu, Georgeta Lacusta-Manolescu, Constanta Cotîrla-Iancu, Elena Laza-Popescu, Valentina Sotila-Moldovan, Violeta Dutu-Radulescu, Liliana Tomescu-Galan. .
Din pacate, unele imixiuni ale conducerii administrative a C.C.H. în problemele tehnice ale echipei si pasarea unor responsabilitati pentru activitatea de performanta între organismele sindicale, de partid si administrative, au dus la scaderea pasiunii si interesului sportivelor si antrenorilor vis-a-vis de performanta sportiva. La finele anului competitional 1979-1980, datorita unor grave greseli de abordare a jocurilor de clasament, echipa s-a clasat doar pe locul al X-lea (ultimul), retrogradînd în Divizia B. .
Urmeaza un an de pregatire asidua, la capatul caruia, în sezonul 1981-1982, Hidrotehnica Constanta revine pe prima scena a tarii, printre cele mai bune echipe ale României, pozitie pe care nu o va mai ceda pîna în prezent. Hidrotehnica se impune în handbalul feminin românesc drept una dintre echipele de vîrf, clasându-se în dese rânduri printre primele sase din tara. .
În total, în istoria de 49 de editii oficiale ale campionatului national de handbal pentru echipe de senioare, începuta cu sezonul 1958-1959, Hidrotehnica Constanta s-a aflat la startul a 29 de editii ale Diviziei A (dintre care, 27 de editii consecutive!) si a sase editii ale Diviziei B. În perioada 1975-1980, în cadrul Asociatiei Sportive „Hidrotehnica” a functionat si un centru de copii si juniori, coordonat de antrenorul Nicolae Sfetcu si consolidat de profesorul Dumitru Musi. Din cadrul acestui centru, au fost promovate la echipa de senioare o serie de jucatoare, precum Viorica Giuglea, Luxa Ciobanu, Maria Ciobanu, Mariana Marinescu, Maria Negru si Aurica Bica. .
Perioada de început a echipei Hidrotehnica a însemnat si o intensa activitate a sportivelor constantene la nivelul loturilor nationale. Astfel, Viorica Ionica a participat, între anii 1976 si 1986, la trei turnee finale ale Campionatelor Mondiale – Grupa A (locul VII, Cehoslovacia 1978; locul VIII, Ungaria 1982; locul V, Olanda 1986) – si la unul în Grupa B (locul III, Germania 1977). Iuliana Hobincu a facut parte din echipa nationala a României, ocupanta a locului VII, în 1977, la Campionatul Mondial gazduit de Cehoslovacia. Din echipa care a ocupat locul III la Campionatul Mondial din Germania (1977), Grupa B, faceau parte, alaturi de Viorica Ionica, înca doua sportive ale Hidrotehnicii, Larisa Cazacu si Georgeta Lacusta. În fine, o serie de handbaliste constantene, precum Elena Frîncu (vicecampioana mondiala, în 1973, în Iugoslavia), Elena Laza-Popescu, Doina Calin-Bocaneala, Liliana Tomescu-Galan si Constanta Cotîrla-Iancu, au facut parte din echipele nationale de tineret si senioare, participând la competitii internationale amicale si oficiale.
III. HIDROTEHNICA – NUMELE CONSTANTEAN AL HANDBALULUI FEMININ
În aproape toata aceasta perioada, echipa a beneficiat de sprijinul I.C.H. (Intreprinderea de Constructii Hidrotehnice), un sprijin esential, dar, din pacate, nu la un nivel care sa concureze cu cel primit de echipele de top ale României, asa cum erau cele din Timisoara, Bacau, Brasov, Tg.Mures, Iasi sau Rm.Vâlcea. Sectia de handbal nu a avut o autonomie prea mare si, asa cum mentionam, nici resurse financiare deosebite. Cu exceptia anilor 1977-1980, cînd lotul cuprindea multe jucatoare de exceptie, în urmatorii ani au fost aduse putine jucatoare de mare valoare, majoritatea componentelor echipei provenind de pe plan local, fiind promovate de la CSS 1 Constanta. În schimb, jucatoarele constantene s-au remarcat prin doua calitati de baza: puterea de munca si pasiunea pentru handbal. În cei peste 25 de ani de existenta, la Compania de Constructii Hidrotehnice, echipa de handbal a fost sustinuta de un numar mare de oameni, cei mai reprezentativi fiind: Laurentiu Tolinghibel, Gheorghe Pîndichi, Vasile Sopon, Mircea Magureanu, Zamfir Musteata, Nicolae Baiceanu, Nicolae Enache, Constantin Balaure, Mihai Ghencea, Nicolae Cosma, Aidîn Ibram, Traian Busuioc, Ion Constantinescu, Emil Cantaragiu, Constantin Mihai, Vasile Arghir, Iacint Tolinghibel, Constantin Pisica, Ion Ivanoiu, Constantin Baloiu, Gheorghe Moldoveanu. Totodata, dupa anul 1990, alaturi de handbalul feminin constantean s-au aflat o serie de sustinatori, reprezentînd diferite societati comerciale constantene, precum Doru Oslobeanu (CET), Mircea Iacob (MIRA), Dima Trantu (Trantus), Nicolae Chivu (S.C. Gorj), Dumitru Gheorghita (Agrostar), Adrian Bujini (Agigea Pilot), Marin Baba (Agigea Pilot), Dumitru Cusu (Vraja Marii), Dumitru Alexe (Vraja Marii) Constantin Pînzaru (Izolatex), Marian Caciuloiu (LS), Maher Iusuf (Eucas), Nicolae Dimaca (Kamsas), Gheorghe Slabu (Credit Change), Zamfir Musteata (Convas), Gheorghe Dogaru (Dinamic Elite). Activitatea clubului nu ar fi fost posibila fara o buna organizare administrativa, iar la acest nivel se cuvine sa amintim conducerile Asociatiei si Clubului Sportiv “Hidrotehnica” din care, în diferite perioade de timp, au facut parte: Laurentiu Tolinghibel, Vasile Sopon, Gheorghe Pîndichi, Mircea Magureanu, Gabriel Leonte, Nicolae Enache, Constantin Balaure, Nicolae Baiceanu, Zamfir Musteata, Gheorghe Dumitrescu, Mircea Bedivan, Nicolae Tapu si Iancu Pusnava. Un important sprijin logistic si financiar a venit si din partea Directiei pentru Tineret si Sport Constanta (director: Elena Frîncu, directori adjuncti: Catalin Ganera si Ion Mihai). Trebuie amintit si ajutorul financiar acordat în perioada de început a activitatii clubului, între anii 1975-1990, de catre Consiliul Sindical Constanta (presedinte: Nicolae Cosmiade, vicepresedinte: Dumitru Pisica). Deasemenea, nu trebuie uitat faptul ca o importanta perioada de timp alaturi de club s-a aflat Compania „Petromin”, sponsor principal al echipei, în perioada în care director general a fost Andrei Caraiani, director economic Viorel Stanila, iar director tehnic Constantin Lucaciu. Dupa schimbarea conducerii Companiei “Petromin”, încercari de sustinere financiara a echipei a avut si noul director general Marcel Bardas, dar limitate în timp si reduse comparativ cu perioada anterioara. Deasemenea, ulterior, în rezolvarea problemelor clubului s-au implicat Virgil Codreanu, Adrian Pavlov si Florentin Cinatti.
Un alt element pozitiv în evolutia echipei l-a constituit valoarea, competenta si stabilitatea conducerii tehnice ce a functionat, de-a lungul anilor, la conducerea formatiei, lucru ce a dat o nota de exigenta si stabilitate în activitatea de performanta.
| Antrenori ai echipei Hidrotehnica Constanta: | ||
| - Traian BUCOVALA | 1976-1986 | antrenor principal; |
| - Lucian RÎSNITA | 1976-1992 | antrenor secund - principal; |
| - Codrut HANGANU | 1983-1984 | antrenor secund; |
| - Viorica IONICA | 1988-1989 | antrenor secund; |
| - Dumitru MUSI | 1989-prezent | antrenor secund - principal; |
| - Ion PUSCASU | 1993-prezent | antrenor secund. |
Nu trebuie uitate nici performantele obtinute de echipa constanteana în cadrul Cupei României, începând cu clasarea pe locul doi, în editia 1977-1978 (antrenori: Traian Bucovala si Lucian Rîsnita), si continuând cu clasarile pe treapta a treia a clasamentului obtinute în editiile 1984-1985 (antrenori: Traian Bucovala si Lucian Rîsnita) si 1993-1994 (antrenor: Dumitru Musi). Evident, onorabile au fost si clasarile obtinute în imediata apropiere a podiumului, Hidrotehnica obtinând locul patru în cadrul Cupei României, în editiile 1985-1986 (antrenori: Traian Bucovala si Lucian Rîsnita), 1989-1990 (antrenor: Lucian Rîsnita), 1991-1992 (antrenori: Lucian Rîsnita si Dumitru Musi) si 1997-1998 (antrenor: Dumitru Musi).
Urmatoarele generatii de sportive ale echipei Hidrotehnica Constanta au continuat frumoasa traditie de a evolua în primul esalon de handbal al tarii si de a fi promovate sistematic în loturile nationale de handbal. Se continua pregatirea si mentinerea echipei la un nivel superior de instruire, stafeta lasata dupa retragerea profesorului Traian Bucovala fiind preluata de tinerii antrenori Lucian Rîsnita si, ulterior, Dumitru Musi, ambii cu recunoscute merite în handbalul feminin românesc.
Dupa anul 1990, situatia sustinerii financiare a activitatii sportive de performanta din România devine din ce în ce mai precara si mentinerea unei echipe în esalonul superior este din ce în ce mai dificila. Cu toate acestea, în editia 1993-1994, echipa de handbal fete Hidrotehnica Constanta, sub conducerea profesorului Dumitru Musi, participa în competitiile europene, gratie locului patru obtinut în editia 1992-1993 a Ligii Nationale. Gruparea constanteana se aliniaza la startul City Cup (a patra competitie europeana, dupa Liga Campionilor, Cupa Cupelor si Cupa EHF), obtinând o merituoasa calificare în faza semifinalelor, dupa confruntari cu adversari din Rusia, Spania si Norvegia, tari cu recunoscute scoli handbalistice. Pe parcursul itinerariului european, s-au evidentiat sportive precum Irina Camui, Monica Iacob, Corina Schiopu, Elisabeta Rosu, Nicoleta Rosca si Mirela Gheorghe. Mirajul participarii în competitiile europene este foarte aproape de a fi atins si în editiile de campionat 1994-1995 si 1997-1998, în care echipa se claseaza pe locul V în Liga Nationala, la o singura victorie de locul ce permitea accesul la startul cupelor europene. Din pacate, unele greutati financiare fac din ce în ce mai precara stabilitatea echipei si multe dintre sportive îsi exprima dorinta de a evolua la alte echipe din tara si din strainatate. Astfel, se transfera de la Hidrotehnica jucatoare recunoscute în handbalul românesc, precum: Monica Iacob, Elisabeta Rosu, Simona-Manea Iovanescu, Daniela Condrea, Alina Bidirel, Ana Maria Popa, Nicoleta Rosca, Luminita Buhneci, Ramona Mihalache, Lacramioara Ilie, Mirela Tutunaru, Mihaela Ignat, Marilena Necula, Madalina Straton. Evident, cele mai mari motive de satisfactie sunt oferite de jucatoarele care au avut onoarea de a îmbraca tricoul echipei nationale, începând de la nivelul echipelor de junioare si tineret si cunoscând afirmarea deplina la lotul de senioare. Cele mai semnificative participari si rezultate sunt obtinute de:
| Elisabeta Rosu, Simona Manea si Corina Schiopu – lotul national de senioare, locul IV la Campionatul Mondial din 1993, Norvegia; |
| Daniela Condrea – lotul national de tineret – locul III la Campionatul Mondial din 1997, Coasta de Fildes; |
| Ramona Mihalache – lotul national de senioare – locul 11 la Campionatul European din 1998, Norvegia; |
| Mihaela Ignat – lotul national de senioare, locul IV la Campionatul Mondial din 1999, Norvegia; locul IV la Campionatul European din 2000, Bucuresti; locul VII la Jocurile Olimpice din 2000, Sydney (Australia); |
| Straton Madalina – lotul national de tineret – locul I la Campionatul European din 1998, Slovacia; locul I la Campionatul Mondial din 1999, China; locul national de senioare – locul IV la Campionatul European din 2000, România; |
| Ionela Gâlca – lotul national de junioare – locul I la Campionatul European de junioare din 1999, Germania; lotul national de tineret – locul I la Campionatul Mondial din 2000, Franta; locul national de senioare – locul IV la Campionatul European din 2000, România; |
| Amelia Busuioceanu – lotul national de junioare, locul I la Campionatul European de junioare, în 1999, Germania; lotul national de tineret, locul I la Campionatul Mondial din 2000, Franta; lotul national de senioare, locul VII la Campionatul European din 2002, Danemarca. |
În fiecare generatie, au existat sportive de mare valoare, jucatoare care s-au numarat printre cele mai bune din tara pe postul pe care au evoluat. Chiar daca, din motive obiective, unele dintre ele n-au avut bucuria si onoarea de a reprezenta culorile României în diverse competitii internationale, aceste sportive s-au bucurat de aprecierea unanima a specialistilor. În cei peste 25 de ani de prezenta aproape neîntrerupta pe prima scena a handbalului feminin românesc, culorile echipei de handbal a Constantei au fost cu onoare reprezentate de o serie de astfel de jucatoare a caror valoare a fost apreciata la momentul respectiv, unele dintre acestea îmbracând tricoul echipei nationale a României: Istina Ilie, Georgeta Solomon, Elena Frîncu, Larisa Cazacu, Valentina Sotila-Moldovan, Violeta Dutu-Radulescu, Octavia Anghel, Doina Ciungan, Doina Calin-Bocaneala, Elena Laza-Popescu, Liliana Tomescu-Galan, Viorica Ionica, Vasilica Dinu, Constanta Cotîrla-Iancu, Iuliana Hobincu-Costea, Leventica Andronache, Georgeta Lacusta-Manolescu, Elena Leonte, Aurelia Matarînga, Mariana Naceadis, Lidia Carapetru, Georgeta Motosca, Estera Carapetru, Mariana Burcus, Vasilica Moise, Irina Camui, Doina Onet, Daniela Lica, Angela Tudoran, Camelia Stan, Daniela Alexandru, Dumitrita Rata, Anisoara Grosu, Ileana Balaci, Camelia Chirila, Iuliana Giumba, Gabriela Pîrîianu, Elena Negru, Elisabeta Rosu, Luminita Buhneci, Marilena Necula, Daniela Condrea, Margareta Negrila, Lacaramioara Ilie, Delia Sopîrla, Corina Schiopu, Simona Manea-Iovanescu, Mirela Gheorghe, Nicoleta Rosca, Mirela Tutunaru, Doina Lupu, Mihaela Ignat, Ana Maria Popa, Madi Oprea, Erika Lazlo, Rodica Negru, Aura Ardeleanu, Violeta Scînteie, Aneta Vaduva, Gabriela Laceanu, Maria Hîncu, Violeta Leaghi, Anisoara Grosu, Aurica Bica, Zoita Carapit, Margareta Vasilache, Florica Benciu, Teodora Mihailescu, Lila Nijloveanu, Carmen Frangu, Carmen Ungureanu, Georgeta Ciobanica, Mihaela Bodur, Camelia Olteanu, Mihaela Ciolacu, Monica Iacob, Mirela Verman, Mariana Lazar, Geanina Turbatu, Noemi Covrig, Monica Grozia, Carmen Radoi, Roxana Stanisor, Mariana Solomon, Alina Bidirel, Violeta Soarice, Mihaela Senchiu, Irina Diamandescu, Lia Stan, Magda Sendroiu, Manuela Radulescu, Madalina Straton, Ionela Gâlca.
